vineri , 22 septembrie 2017
Home - Arhiva - Valurile tristetii – o aventura personala cu depresia
Valurile tristetii – o aventura personala cu depresia
Valurile tristetii - o experienta personala

Valurile tristetii – o aventura personala cu depresia

Valurile tristetii - o experienta personala

Valurile tristetii – o experienta personala

Buna ,eu sunt Daniela,un om ca oricare altul cu calitatii si defecte, o fire calda .

Doresc sa va impartasesc cum a inceput aventura mea.

Totul a inceput cu un diagnostic,destul de urat numit depresie.

Boala sa declansat la varsta de 19 ani,in urma unui soc emotional.

La inceput a fost destul de greu, cu multi ani in care nu puteam face altceva decat sa mananc si sa dorm(cam 2-3 ani).

Da,a fost greu .Imi aduc aminte ca am avut o perioada in care nu puteam tine in mana ,un pahar cu apa plin.

Mereu le scapam din mana.Imi aduc aminte de vorbele mamei”Nu iti face griji fata mea,cumparam altele”.

In acesta perioada nu constientizam problema mea de sanatate .

Eram mai tot timpul somnolenta si nu constientizam ce sa intampla in jurul meu.

Aveam tratamentul destul de puternic.

Dupa acesti 3 ani ,am inceput sa imi revin,incredibil de repede si de bine.

Am crezut ca in sfarsit voi scapa de acesta boala si de medicamente.

Atat  de bine ma simteam ca m-am angajat in regim full-time,ca ospatarita la un local grecesc din centru.

Mi-a placut foarte mult acesta perioada ,pentru ca socializam cu colegi de munca si aveam alta activitate decat somnul.

Dupa o perioada de 9 luni, in care am simtit ca pot muta muntii, am facut o greseala care ma costat scump.Am renuntat la tratament fara sa stie nimeni doar pentru ca mi-am spus „Ma simt excelent nu mai am nevoie de ele”.

La scurt timp am inceput sa imi pierd constiinta pe strada.

Dupa cum va puteti imagina ,am pierdut locul de munca pentru ca nu mai puteam sa lucrez corespunzator si asa a urmat si a doua mea internare in spital.

Valurile tristetii - o experienta personala

Valurile tristetii – o experienta personala

In spital ajunsesem sa fiu foarte nepasatoare de starea mea .Am stat o perioada de aproximativ 3 luni in spital ,perioada in care mi s-a modificat tratamentul(dupa mai multe incercari),si in care am facut foarte multe analize.

In ceea ce priveste tratamentul nu am suportat decat pastilele nu si injectiile.

Dupa o perioada, satula sa stau in spital am convins-o pe mama sa ma aduca acasa pe semnatura.

Acasa am inceput sa fiu agitata si certareata cu oricine.Era modul meu de a ma elibera de tensiunea interioara.

A mai urmat o perioada de 2-3 ani cu tratament ridicat.Dar imi reveneam incet incet.

Am inceput sa constientizez situatia si am hotarat sa nu mai renunt la tratament si sa il iau atata timp cat este necesar.

In acesta perioada am capatat din nou incredere in mine,energie si o stare de mai bine fata de trecut.

Odata cu scaderea gramajului de tratament, am prins dorinta de a face ceva cu viata mea.

Am inceput sa ies din casa ,in locuri in care ma facea sa ma simt bine.Am devenit mai comunicativa si un pic mai sociabila cu persoanele din afara familiei mele(inainte aveam dificultati de exprimare verbala).

In tot acest timp am facut ce am putut.

Am trecut prin perioade bune si perioade grele,dar am ramas optimista si increzatoare in  mine.

Valurile tristetii - o experienta personala

Valurile tristetii – o experienta personala

Azi ma simt fericita  si energica,poate si din cauza faptul ca am reusit sa ma odihnesc pe timpul noptii.

Am nopti in care nu reusesc sa ma odihnesc ,cand somnul este fragmentat,iar pe timpul zilei nu ma simt prea bine.

In zilele mai grele din acest punct de vedere ,ma simt lipsita de putere si de interes fata de orice activitate.

Dar azi ma simt foarte bine,si ma bucur la maxim de starea de bine care o am.

Datorita starii in care ma aflu azi ,mintea mea zboara catre amintiri placute,si la iesiri in parc,la activitatii casnice.

Despre provocarile pe care le am in zilele grele nu a-si vrea sa vorbesc astazi,vreau doar sa ma bucur de ziua frumoasa,dar promit ca voi scrie si despre ele.

 

Autor: Daniela Horeth

Nota: Daca doriti sa intrati in contact cu autoarea articolului, discutati cu ea si cu altii despre depresie si managementul acesteia, sunteti asteptati de Daniela la Grupul de suport depresie pe Facebook, grup infiintat de ea la aceasta adresa:

https://www.facebook.com/pages/Grup-de-suport-depresie/1612359012311629?ref=hl

Share on Facebook0Share on Google+0Share on LinkedIn0Tweet about this on Twitter0Email this to someone

Despre Mihai

Ai o problema si nu stii cum sa o rezolvi? Vrei sa-ti depasesti limitele, sa-ti rezolvi conflictele interne si sa te cunosti, pentru a trece peste orice obstacol din viata ta? Te pot ajuta sa devii mai bun! Contacteaza-ma ACUM!

Trimite un comentariu

Adresa dvs. nu va fi facuta publica. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>